Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Evenimentul Zilei
Anul şi data apariţiei: 22.10.2011
Tematica: Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011
Categoria articolului: ştiri
Autorul articolului: Cristina Olivia Moldovan
Titlul articolului: RECENSĂMÂNT 2011.
Numărul fotografiilor: 1
Acces online: https://www.evz.ro/detalii/stiri/recensamant-2011-de-ce-sa-i-spun-recenzorului-cnp-ul-950818.html


Teama că informaţiile vor fi folosite pentru liste electorale false, ori pentru a accesa conturi bancare, îi face pe unii să nu-şi dea CNP-ul.
 
Unora le e teamă că declararea CNP-ului le va duce numele pe liste electorale false, alţii cred că îşi pun în pericol cardurile şi conturile, în vreme ce, o altă categorie e speriată că divulgarea CNP-ului e un pas din scenariul implantării unui microcip sub pielea fiecărui cetăţean.
Zilele trecute, voci sonore din PSD îndemnau populaţia să nu dea această informaţie. "Vor CNP-ul pentru a fura alegerile", tuna Corina Creţu, euro parlamentar PSD.  
Conform reprezentanţilor Institutului Naţional de Statistică (INS), această informaţie este importantă din două motive: evitarea unei duble înregistrări şi actualizarea bazelor de date.
 
Cum ajung morţii pe liste electorale
"În registrele oficiale, numărul CNP-urilor active este mai mare decât populaţia efectivă a României. Aşa se face că la vot apar pe liste şi persoane decedate în urmă cu 15 ani, care nu au fost şterse de la Evidenţa Populaţiei. Este singura ocazie de a pune ordine în aceste registre", spune Vladimir Alexandrescu, director de comunicare la INS.
Pentru a îndepărta suspiciunile, Secretariatul Tehnic Central al Comisiei pentru Recensământ a publicat modul în care se utilizează aceste date.

"În procesul de prelucrare, informaţiile sunt ulterior anonimizate, numele şi prenumele persoanelor nu sunt înscrise în baza de date, iar recenzorii sunt obligaţi să păstreze confidenţialitatea".

Amenzile pe care le riscă sunt între 2.000 – 5.000 de lei.
 
"Exclusiv în scop statistic"
Mai mult, se arată în document, în procesul de prelucrare, informaţiile sunt utilizate numai în cadrul sistemului informatic. La un an după încheierea prelucrării, formularele se distrug.
"Informaţiile vor fi utilizate exclusiv în scop statistic, nu vor fi comunicate altor instituţii şi nu vor putea fi folosite de alte instituţii (în scopuri de impozitare/ taxare fiscală, de îngrădire sau limitare a unor drepturi, de pierdere a cetăţeniei)".
"În registrele oficiale, numărul CNP-urilor active este mai mare decât populaţia efectivă a României. Aşa se face că la vot apar pe liste persoane decedate de 15 ani.“
VLADIMIR ALEXANDRESCU, Institutul Naţional de Statistică
 
CONFLICTE LOCALE
În Alexandria, recensământul a început mai târziu cu o zi
La o zi după începerea recensământului, au completat chestionarele 1,5 milioane de români, conform unei centralizări a Institutului Naţional de Statistică. Probleme au fost în Alexandria, unde recensământul a început cu o zi mai târziu. Primarul municipiului Alexandria, Victor Drăguşin, a declarat că decizia Comisiei locale de recensământ a fost luată după problemele apărute "în urma unei acţiuni ilegale a Prefecturii Teleorman".
Potrivit acestuia, după ce Primăria a selectat recenzorii, Prefectura Teleorman a trimis prin fax, "fără un alt comentariu", o listă cu 113 de persoane care trebuiau folosite în această acţiune pentru Alexandria.
"Cum nu am primit niciun fel de justificare de înlocuire, am decis să începem totuşi recensământul vineri, chiar dacă nu toţi participanţii selectaţi de comisia locală au încheiat convenţiile civile cu Prefectura Teleorman, din motivele arătate", a spus primarul.
Drăguşin crede că recenzorii vor reuşi să recupereze până la sfârşitul perioadei de recensământ (31 octombrie), ziua de joi, în care acţiunea a fost blocată de Prefectură.

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.